Boboteaza

O mica legenda

In perioada de inceput a crestinismului, Nasterea si Botezul Domnului se celebrau in aceeasi zi. In obiceiurile romanesti de Craciun, mai cu seama in unele colinde, se pastreaza amintirea acestei perioade. De Boboteaza, dupa slujba de la biserica, preotul iese impreuna cu oamenii. In 6 Ianuarie este Epifanie (in limba greaca Epiphaneia a aparitie, manifestare); aceasta este o serbare antica in memoria venirii pe pamant a unui zeu, serbare preluata ulterior de crestini; Biserica a fixat aceasta sarbatoare pe data de 6 ianuarie, spre a inlatura vechea serbare a Zeului Aion. In aceasta zi se serbeaza aparitia Fiului Domnului pe pamant si venirea celor trei magi de la Rasarit.

Potrivit legendei, magii se ghidau dupa aparitia pe cer a unei stele (orietur stella a o stea va apare), cu o luminozitate neobisnuita, pornind de undeva din Orient indreptindu-se spre Nazaret, in Palestina. In acest mod, ei doreau sa onoareasca venirea pe lume a lui Mesia. Se spune insa ca acestia nu au fost nici crai (regi) si nici magi (scamatori), ci intelepti batrani (inteleptilor si savantilor li se acorda odinioara in Orient si titlul de Regi ai stiintei). Numele celor Trei Crai de la Rasarit, neamintite in evanghelii, s-au raspindit in sec.2-3 (Caspar, Melchior si Balthasar), ca fiind urmasii lui Noe: Caspar din Ham, Melchior din Sem, Balthasar din Japhet. Legende relateaza despre botezul celor Trei Crai de la Rasarit de catre apostolul Toma.

 Tot legendele povestesc despre cei trei ca au devenit episcopi. In plus, se vorbeste despre serbarea Craciunului in anul 54, despre decesul celor trei magi si despre redescoperirea osemintelor si stramutarea lor de catre imparateasa Elena (mama imparatului Constantin cel Mare) la Constantinopol in biserica Hagia Sofia. La rugamintea episcopului Eustorgio (343-355), ramasitele celor trei crai au fost transportate la Milano. In 23 iulie 1164, moastele au fost duse de imparatul Barbarossa (Friedrich I, 1125-1190) la Koln (Germania).

 Pana la urma, au fost date bisericii San Eustorgio din Milano in anul 1904. In unele tari vestice (romano-catolicii) , in ajunul zilei de 6 ianuarie, preotii inscriu cu creta pe usile de la intrarea caselor initialele C+M+B (Caspar, Melchior, Balthasar), anul si semnul crucii (spre a proteja locuitorii de cele rele). C+M+B sunt interpretate de catre altii drept initialele de la Christus Masionem Benedicat (Cristos binecuvinteaza aceasta casa). In sase decembrie, Isus a facut prima lui vizita la templul din Ierusalim, la varsta de 12 ani. La 30 de ani, in ziua de 6 decembrie, Isus a fost botezat de Ioan Botezatorul in apa Iordanului (se sarbatoreste Boboteaza). Intr-o zi de 6 ianuarie, Isus savirseste prima minune: transformarea apei in vin la nunta din Canaa. 

     

In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat.

sfintirea apei

Evenimentul Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau.

Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.

In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor.  

Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
De asemenea, mai exista o traditie si anume traditionalul botez al cailor, adica o ceremonie in cadrul careia se sfintesc caii. Legenda spune ca cei care isi boteaza caii vor avea parte de un an bun si de o recolta manoasa, iar animalul va fi ferit de boli. Toti locuitorii care asista la slujba vor lua apa sfintita pentru a-si stropii si celelalte animale din gospodarie.Originea acestei traditii este in parte de sorginte tatareasca. Asezarea, atestata documentar de peste patru sute de ani, a fost locuita vremelnic de o comunitate de tatari, care pastrasera o traditie a triburilor mongole, care isi sarbatoreau caii prin curse organizate in prima zi a anului.