Eclipsele de soare, evenimente astronomice explicate stiintific de multa vreme, continua sa fie intampinate cu subiectivitate pe diferite meridiane ale pamantului, conform unor traditii si obiceiuri consacrate. Indiferent cat de educati ar fi oamenii, astfel de schimbari spectaculoase ale naturii ii determina pe multi din ei sa arunce deoparte explicatiile logice si sa se agate de mituri si superstitii care au traversat secole sau milenii.
Tipetele si strigatele rasunatoare erau mijloace prin care oamenii din Roma Antica incercau sa alunge demonii care isi aruncau umbra asupra discului solar.
In multe regiuni ale lumii, se credea ca eclipsele apar atunci cand soarele este atacat de puteri malefice, fiinte mitologice: o broasca uriasa in Vietnam, un jaguar in America latina, un dragon in Asia, un varcolac in Romania.
Tipetele si strigatele rasunatoare erau mijloace prin care oamenii din Roma Antica incercau sa alunge demonii care isi aruncau umbra asupra discului solar.
In multe regiuni ale lumii, se credea ca eclipsele apar atunci cand soarele este atacat de puteri malefice, fiinte mitologice: o broasca uriasa in Vietnam, un jaguar in America latina, un dragon in Asia, un varcolac in Romania.
In mitologia stravechii Chine, eclipsa era provocata de un dragon sau de un caine mitic care infuleca o bucata din discul solar, fiind vazuta ca o prevestire rea, anuntand o catastrofa naturala sau moartea unui imparat. De altfel, cuvantul chinezesc pentru eclipsa, “chih”, este echivalent cu verbul “a manca”. Pentru a salva soarele si a alunga dragonul, chinezii slobozeau pe cer focuri de artificii si faceau o harmalaie cat mai mare, agitand clopotei sau batand in gonguri, oale si tobe. Pana in secolul XIX, fiecare eclipsa solara prilejuia traditia de a se trage spre cer cu tunurile de pe navele marinei militare chinezesti .In mod asemanator, in Etiopia, se face cat mai mult zgomot si se practica diverse ritualuri in scopul reintoarcerii soarelui pe cer, eveniment sarbatorit apoi prin sacrificii de animale.
In Egiptul Antic, eclipsa solara era considerata drept un efect al luptei dintre zeul sarpe Apophis si zeul soarelui Ra, in care cel dintai ajungea sa triumfe. Pentru a readuce soarele pe cer, faraonul (descendent direct al soarelui) mergea in jurul templului lui Osiris pana cand eclipsa inceta.
In India, oamenii cred ca aerul devine vatamator atunci cand soarele este acoperit de luna. Pentru a nu fi otraviti de atmosfera din jur, ei tin un post de 12 ore , timp in care nu mananca , nu se implica in activitati periculoase si se dedica rugaciunii. Acelasi lucru se practica si in vremea eclipselor de luna, dar perioada de post dureaza numai 9 ore.
Pentru a se purifica de efectele necurate ale eclipsei de soare, hindusii se imbaiaza in Gange si alte rauri pe care ei le considera sfinte.
In Japonia, fantanile erau acoperite pentru a le feri de otrava ce putea sa cada din cerul intunecat. In perioada unei eclipse de soare, japonezii agatau o amuleta cu o piatra pretioasa stralucitoare intr-un arbore Clauria , compensand astfel lipsa luminii solare. In alte regiuni, in acelasi scop, se aprindeau focuri.
Oamenii din Mesopotamia aprindeau faclii in timpul eclipselor solare, incercand astfel sa readuca focul soarelui.
Bastinasii din insula Jawa raman inchisi in case si nu indraznesc sa se aventureze afara.
Chiar si in Grecia Antica, oamenii teseau credinte si superstitii despre eclipsele solare. In Odiseea , Homer descrie un astfel de eveniment astronomic cu urmatoarele cuvinte: ”Soarele a disparut din ceruri si un intuneric malefic a acoperit totul vreme de o ora in preajma miezului zilei.”
In timpul eclipselor de soare , femeile insarcinate din Mexic si alte zone ale Americii Latine obisnuiesc sa poarte chiloti de un rosu stralucitor, la care se ataseaza un ac de siguranta. Este vorba despre o traditie originara din vremea incasa si mayasa, cand se credea ca o eclipsa de soare poate provoca probleme la nastere, astfel incat femeile gravide indrazneau sa iasa afara numai daca aveau legat in jurul mijlocului un brau rosu in care era prins un varf de sageata. In alte regiuni, femeile gravide nu au voie sa coase si sa taie legume si zarzavaturi, pentru a nu da nastere la copii cu malformatii.
Musulmanii apeleaza la Alah in timpul eclipselor de soare si de luna, intrucat acestea sunt semne ale zilei de apoi, asa cum se spune in Coran (75:6-9): “ El intreaba: ”Cand va veni ziua judecatii ? Aceasta zi va sosi cand vederea va fi incetosata si luna va intra in eclipsa, iar soarele si luna se vor uni prin contopire, suprapunere sau lipsindu-ne de lumina lor “.
In foclorul romanesc, eclipsele sau “intunecimile” de soare au loc din cauza pacatelor oamenilor, a varcolacilor sau intrucat Luna intuneca Soarele pentru ca Dumnezeu sa nu o vada ca trece pe langa discul solar. Evenimente astrale temute, eclipsele sunt interpretate drept semne rele, prevestitoare de necazuri, molime sau secete.
In unele traditii, eclipsele nu anunta neaparat evenimente malefice sau catastrofale. In Tahiti, de exemplu, aceste fenomene atronomice sunt interpretate drept perioade in care soarele (Padi) face dragoste cu luna (Amarok). Chiar si in zilele noastre, eschimosii, aleutii si tlingitii din zona Arctica cred ca eclipsele sunt semne ale providentei divine: soarele si luna isi parasesc locurile de pe cer pentru a vedea daca toate sunt bune pe pamant.
In Egiptul Antic, eclipsa solara era considerata drept un efect al luptei dintre zeul sarpe Apophis si zeul soarelui Ra, in care cel dintai ajungea sa triumfe. Pentru a readuce soarele pe cer, faraonul (descendent direct al soarelui) mergea in jurul templului lui Osiris pana cand eclipsa inceta.
In India, oamenii cred ca aerul devine vatamator atunci cand soarele este acoperit de luna. Pentru a nu fi otraviti de atmosfera din jur, ei tin un post de 12 ore , timp in care nu mananca , nu se implica in activitati periculoase si se dedica rugaciunii. Acelasi lucru se practica si in vremea eclipselor de luna, dar perioada de post dureaza numai 9 ore.
Pentru a se purifica de efectele necurate ale eclipsei de soare, hindusii se imbaiaza in Gange si alte rauri pe care ei le considera sfinte.
In Japonia, fantanile erau acoperite pentru a le feri de otrava ce putea sa cada din cerul intunecat. In perioada unei eclipse de soare, japonezii agatau o amuleta cu o piatra pretioasa stralucitoare intr-un arbore Clauria , compensand astfel lipsa luminii solare. In alte regiuni, in acelasi scop, se aprindeau focuri.
Oamenii din Mesopotamia aprindeau faclii in timpul eclipselor solare, incercand astfel sa readuca focul soarelui.
Bastinasii din insula Jawa raman inchisi in case si nu indraznesc sa se aventureze afara.
Chiar si in Grecia Antica, oamenii teseau credinte si superstitii despre eclipsele solare. In Odiseea , Homer descrie un astfel de eveniment astronomic cu urmatoarele cuvinte: ”Soarele a disparut din ceruri si un intuneric malefic a acoperit totul vreme de o ora in preajma miezului zilei.”
In timpul eclipselor de soare , femeile insarcinate din Mexic si alte zone ale Americii Latine obisnuiesc sa poarte chiloti de un rosu stralucitor, la care se ataseaza un ac de siguranta. Este vorba despre o traditie originara din vremea incasa si mayasa, cand se credea ca o eclipsa de soare poate provoca probleme la nastere, astfel incat femeile gravide indrazneau sa iasa afara numai daca aveau legat in jurul mijlocului un brau rosu in care era prins un varf de sageata. In alte regiuni, femeile gravide nu au voie sa coase si sa taie legume si zarzavaturi, pentru a nu da nastere la copii cu malformatii.
Musulmanii apeleaza la Alah in timpul eclipselor de soare si de luna, intrucat acestea sunt semne ale zilei de apoi, asa cum se spune in Coran (75:6-9): “ El intreaba: ”Cand va veni ziua judecatii ? Aceasta zi va sosi cand vederea va fi incetosata si luna va intra in eclipsa, iar soarele si luna se vor uni prin contopire, suprapunere sau lipsindu-ne de lumina lor “.
In foclorul romanesc, eclipsele sau “intunecimile” de soare au loc din cauza pacatelor oamenilor, a varcolacilor sau intrucat Luna intuneca Soarele pentru ca Dumnezeu sa nu o vada ca trece pe langa discul solar. Evenimente astrale temute, eclipsele sunt interpretate drept semne rele, prevestitoare de necazuri, molime sau secete.
In unele traditii, eclipsele nu anunta neaparat evenimente malefice sau catastrofale. In Tahiti, de exemplu, aceste fenomene atronomice sunt interpretate drept perioade in care soarele (Padi) face dragoste cu luna (Amarok). Chiar si in zilele noastre, eschimosii, aleutii si tlingitii din zona Arctica cred ca eclipsele sunt semne ale providentei divine: soarele si luna isi parasesc locurile de pe cer pentru a vedea daca toate sunt bune pe pamant.
eclipsa partiala 2011 |
Nu am stiut la care din legend sa comentez, pentru ca am un comentariu generalist...
RăspundețiȘtergereSi anume acestea nu par mituri sau legend ci mai degraba superstitii.
Cu speranta ca nu te superi pe mine, asi mai adauga ceva, e usor sa confunzi legenda cu superstitia, si de accea o sa iti spun una din diferente o legenda are ca punct de pornire o intamplare sau un obiect real pe cand o superstitie este o prejudecata care decurge din credința în spirite bune și rele.
Cu speranta ca nu am facut prea mult derans iti urez mult noroc!