marți, 14 decembrie 2010

Bradul - intre mit si traditie



Bradul prin prezenta sa a devenit pe tot parcursul sarbatorilor de iarna un adevarat cult pentru multe popoare din lume. Culoarea verde a bradului ramane aceeasi pe tot parcursul anului. Ea simbolizeaza speranta vesnica a omenirii, a tineretii, a linistii, este o culoare promitatoare de belsug. Toate acele bradului simbolizeaza gandurile oamenilor care se intorc tot timpul spre inalt, spre cer, spre Cel care ii poate oferi omului ajutor  in fiecare clipa a vietii. Putem spune ca bradul a fost, este si va fi pentru totdeauna prietenul omului intrucat el este cel care ii ofera liniste, protectie, il incalzeste si ii mobileaza chiar si locuinta. Folosit in diferite imprejurari, el da sfintenie locului, ii da maretie si spendoare, este simbolul bunului augur. Dovada o constituie bogatia fantastica in mituri si legende, obiceiuri si traditii.
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii aveau un respect aparte pentru copacii care ramaneau verzi pe toata perioada anului deoarece se credea ca indeparteaza vrajile, spiritele rele si bolile. Pentru egipteni, romani, vikingi si druizi, respectiv de la Polul Nord pana in Europa, plantele perene simbolizau viata,forta si puterea tineretii, incredere si intelepciune. 
Traditia impodobirii bradului a inceput in Germania, la inceputul secolului al XVI lea, cand oamenii impodobeau un brad si il asezau in cel mai frumos loc al casei. La inceput acest obicei nu era acceptat de lume fiind considerat un obicei al religiilor pagane, multa vreme. In 1695, tribunalele din SUA, au dat ordin ca oricine impodobeste bradul sa fie arestat. Dar la inceputul anului 1890, traditia a pus stapanire pe aproape toata lumea crestina.
Una dintre legendele legate de brad il are ca erou pe  Sfantul Bonifaciu, un calugar englez care a salvat viata unui copil din mana unui grup de pagani. Acestia erau stransi in jurul unui stejar pe care calugarul l-a doborat cu o singura lovitura de pumn salvand astfel viata copilului. Se spune ca in acel loc a aparut ca prin minune un brad. Atunci Sfantul le-a explicat paganilor ca bradul este Copacul vietii si reprezinta viata Lui Christos.
O alta legenda ne vorbeste despre Martin Luther, intemeietorul religiei protestante si plimbarea sa prin padure într-o noapte senina, cand stelele isi jucau luminitele stralucitoare printre ramurile copacilor. Luther a fost atat de impresionat incat a taiat un mic brad pe care l-a dus acasa, unde a recreat lumina stelara punand lumanari pe ramurile copacului.
Impodobirea bradului este unul dintre cele mai emotionante momente ale sarbatorii pe care o asteptam in fiecare an. Atmosfera creata în jurul copacului magic ne face parca sa ii simtim mai aproape pe cei dragi, iar ideea de a impodobi bradul împreuna cu ei ne da un sentiment de confort sufletesc de care avem nevoie pentru a uita de toate rautatile de peste an.
Traditia spune ca bradul trebuie sa ramana in casa si în Noul An , iar la Boboteaza, preotul sa-l stropeasca cu aghiasma pentru sanatatea şi bucuria celor care au pus in aceasta podoaba toate trairile lor.

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Biserica domneasca Sfantul Gheorghe

Biserica domneasca Sfantul Gheorghe, a fost construita de domnitorul Constantin Serban Basarab(domnitor al Tarii Romanesti in perioada: 19 aprilie 1654-26 ianuarie 1658 si al Moldovei de doua ori:noiembrie 1659 si 31 ianuarie 1661-februarie1661), impreuna cu sotia sa doamna Balasa pe fundatia unei biserici mai vechi.
Este cea mai cunoscuta biserica din Pitesti, aflata in centrul orasului din Piata Vasile Milea.
Se spune ca voievodul Constantin Serban Basarab a strabatut Pitestiul calare pe un cal si in drumul sau era sa se scufunde in mlastini, formate din apele stranse de pe dealurile din imprejurimi. Scapund cu viata voievodul a tinut sa multumeasca lui Dumnezeu iar drept rasplata a ridicat un locas de cult. Asa se face ca in 1656, domnul Constantin Serban Basarab a ridicat impreuna cu doamna Balasa, o frumoasa biserica, cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe", in forma de cruce, cu turle pe pronaos si naos. Din cauza cutremurelor din 1802 si 1838, dar mai ales a marelui incendiu din 1848, biserica a fost refacuta. In 1876, in locul celor doua turle, a fost construita o semeata turla cu rol de clopotnita si i s-a adaugat un mic pridvor. Dupa al Doilea Razboi Mondial biserica a fost refacuta dupa proiectul initial.

Mireasa din Trivale

In aceasta postare vreau sa va spun o legenda legata de padurea Trivale din Pitesti, padure ce ascunde in adancul ei mistere numai si numai de ea stiute.
Se spune ca intr-o noapte un taximetrist a dus o mireasa in adancul padurii Trivale. Cu cat inaintau taximetristul incepea oarecum sa se amuze de faptul ca o mireasa vrea sa se ascunda de propriul ei sot in padure si mai ales ca era singura. Eu sincer, sa fi fost in locul taximetristului o intrebam " Nu a avut cine sa te fure? ". In fine sa revenim la poveste. Ajunsi in dreptul unei case mireasa ii cere barbatului sa o lase exact acolo si in loc sa ii achite cursa, scoate de pe deget verigheta.
Dupa ce mireasa a coborat din masina taximetristul a adormit brusc si dupa cateva momente s-a trezit in fata unui bloc al cartierului Trivale.
Barbatul a intrat in bloc sa cerceteze zona si a aflat ca in acel bloc a stat mireasa respectiva insa cu ceva ani in urma, iar ca acum este moarta din cauza faptului ca s-a sinucis in urma accidentului intamplat cu sotul ei. Mireasa suferise enorm dupa pierderea sotului care a murit chiar dupa cununia religioasa. Se spune ca ar fi dat un tir peste el chiar in momentul cand a iesit din biserica. Trist...
Soferul dupa ce a aflat toate aceste lucruri s-a speriat, s-a dus imediat la masina pe care o lasase in fata blocului si a zarit pe bord o batista. Curios a luat batista, a despachetat-o si a vazut un deget in stare de putrefactie pe care se afla o verigheta roasa de trecerea timpului aratand ca o bucata de fier proaspat dezgropata.
Astazi in acea casa unde ar fi lasat-o taximetristul pe mireasa, mass-media a descoperit, ca acolo se strang adolescenti care se dau pe mana satanei, "contempleaza la sufletele lor negre si pline de ura" asa cum spunea un baiat de 17 ani (http://www.pitesteanul.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=267&Itemid=38). Trist dar adevarat. Societatea noastra este una in care copii in loc sa-si vada de activitatile scolaresti fumeaza, ajung in stare de ebrietate prin sectii de politie iar in cazul de fata se dau pe mana diavolului. Dar oare cine sunt vinovatii in aceasta situatie? Parintii? Sa fie numai ei singurii care ar trebui sa dea socoteala? Eu cred ca nu ei sunt singurii vinovati, au si ei partea lor de vina, insa societatea este cea care ne "ajuta" sa ne dam pe mana diavolului, ea este cea care ne "ajuta" sa ne vindem pe noi insine.
Traim cu totii intr-o societate infecta, mizera, lipsita de scrupule, intr-o societate in care nu ne mai gasim locul.

marți, 16 noiembrie 2010

Galerie foto-schitul trivale
















Schitul Trivale-intre inovatie si mit

Se spune ca la inceput pe locul unde astazi se afla Schitul Trivale monument istoric al orasului nostru s-a aflat initial o biserica din lemn construita in secolul al XV lea de familia Stancestilor(Trifon si Stanca Stancescu).
Mai tarziu intre anii 1677-1688 Varlaam, Mitropolitul Tarii Romanesti, s-a apucat de reconstructia schitului. In comparatie cu vechea manastire a "Stancestilor" construita din lemn, Schitul Trivale este din piatra si caramida. Urcand cele 64 de trepte cioplite in piatra de Albesti si trecand pe sub clopotnita, se ajunge la biserica schitului. Biserica pastreaza in interior picturi datate inca din anul 1731. Daramat de cutremurul din anul 1827, schitul a fost rezidit de arhimandritul Terotei intre anii 1854-1856. Ceea ce se poate vedea astazi in varful unui deal este rezultatul restaurarii din 1854-1856, din ctitoria mitropolitului Varlaam pastrandu-se numai temeliile si zidurile pana la inaltarea braului.
Cum orice pe lumea asta este plin de mister, taina, asa si Schitul nostru are povestile lui.
Legenda spune ca aici ar fi fost depus temporar capul lui Mihai Viteazu(1593-1601), inainte ca acesta sa fie dus la Manastirea Dealu de catre sotia sa.
Se mai spune ca la Schitul Trivale a trait luminatul monarh Ioan Cantacuzino care a copiat in 1682 Viata si traiul Sfintiei Sale, parintele nostru Nifon, patriarhul Constantinopolului, scrisa de Gavril Protul, document important pentru istoria Tarii Romanesti.

marți, 9 noiembrie 2010

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil - "sfintii cu sabii"

Asa cum bine stim cu toti Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil se sarbatoresc in fiecare an pe data de 8 noiembrie. Sfintii Arhangheli sunt "sfintii cu sabii" care au grija de sufletele oamenilor atunci cand acestia mor pentru a le conduce pe lumea cealalta, in Rai sau in iad, in functie de viata fiecarui om in parte.


Se spune ca in zonele montane, cei doi sfinti sunt considerati drept ocrotitori ai oilor. Stapanii oilor fac in acesta zi o turta mare din faina de porumb numita turta arietilor. In dimineata de 8 noiembrie turta este aruncata in sus in tarlaua oilor. Daca turta cade cu fata in sus se spune ca este semn bun, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca toate oile vor avea miei, iar daca turta cade cu fata in jos este mare suparare fiind semn al saraciei, al nefertilitatii. 







Inca din cele mai vechi timpuri se spune ca Arhanghelul Gavriil este perceput ca fiind ocrotitorul mamelor, fecioarelor, pruncilor si copiilor el fiind cel care a dat de veste Fecioarei Maria ca va naste pe pruncul Iisus Hristos. Tot el este si cel care stapaneste ciuma impreuna cu Sfantul Haralambie.


Dupa o legenda, Mihail ar fi fost initial un om simplu insurat cu o fata frumoasa pe nume Stancuta. Dupa casatorie fata s-a transformat intr-o femeie rea, dupa cum se si spune in zilele noastre ca aparentele inseala, iar pentru rabdarea pe care a avut-o Mihail cu ea, Dumnezeu, l-a facut sfant.



Atunci cand viata unui om este in cumpana, se spune Arhanghelul Mihail isi face aparitia langa patul celui aflat in suferinta si se aseaza la capul lui daca acesta este sortit mortii, sau la picioarele lui daca mai are de trait. Daca omul isi da ultima suflare, Sfantul Mihail sta la dreapta muribundului aflandu-se intr-o permanenta lupta cu diavolul care sta la stanga pentru a lua sufletul omului in iad. Arhanghelul ii taie capul cu sabia, iar sangele se imprastie prin toata incaperea, motiv pentru care, dupa un deces se varuieste camera in care omul si-a dat ultima suflare.
Sfantul Mihail este vazut in mod traditional, drept un inger razboinic, aflat permanent in lupta cu diavolii. Sfantul Mihail se razboieste cu diavolii ori de cate ori acestia incearca sa fure astrele ceresti Luna si Soarele prilej cu care apar eclipsele. Tot Arhanghelul Mihail se lupta cu nevasta lui Scaraotchi, Mamareaua, pe care o impiedica sa arunce gerul peste oameni. Din acest motiv dupa cum bine stim cu toti aceasta zi mai este numita din popor si "vara Arhanghelilor", anuntand trecerea de la un anotimp la altul, de la o stare la alta, de la o vreme calduroasa si frumoasa la una ploioasa si mohorata.
Despre Sfantul Mihail se mai spune ca poarta cheile Raiului, ca este patronul tiganilor si ca tot el este cel care  se va infrunta cu diavolul atunci cand va venii sfarsitul lumii si cand se va tine lupta finala.

marți, 2 noiembrie 2010

HALLOWEN - mit si traditie


HALLOWEEN


Stiati ca Halloween desi este o sarbatoare americana isi are origini europene? Ei bine daca nu stiati  
acum sigur stiti. Se estimeaza ca acum 2000 de ani celtii sarbatoreau pe 1 noiembrie Anul Nou marcand sfarsitul recoltei dar si inceputul iernii. Ei credeau ca noaptea dinaintea Anului Nou  reprezinta un fel de granita dintre taramul celor vii si lumea mortilor si ca fantomele se intorc sa bantuie pamantul. Credeti ca au incercat ei sa alunge aceste spirite? Ei bine da. Ca sa imbuneze spiritele ei au construit rugi sacrii pe care sacrificau grane sau animale. In secolul al VII lea papa Bonifaciu a dedicat ziua de 1 noiembrie comemorarii sfintilor si martirilor, All Saints Day sau All Hollows Day(ziua tuturor sfintilor). 
Numele de Halloween vine de la expresia "all hallows 'even" din limba engleza, sarbatoarea tuturor sfintilor. Aceasta sarbatoare a fost adusa de catre colonisti in America si este o imbinare a mai multor credinte si traditii.

Dovleacul este un mit al Halloweenului. Felinarele sculptate in dovleci erau numite de americani "Jack-a-lantern". La inceput aceste felinare erau facute din napi. Nu stiti ce este acela un nap? Poi  o sa va spun eu ca este un fel de sfecla alba intalnita de obicei in bucataria franceza si cea germana. Aceast mit izvoraste dintr-o veche legenda irlandeza care spune ca era odata un fermier batran si avar numit Jack Zgarcitul. Legenda spune ca el a pacalit pe diavol sa se urce intr-un mar iar acolo i-a sculptat in coaja copacului o cruce. Jack a starnit astfel furia Satanei care l-a blestemat ca niciodata sa nu isi mai gaseasca odihna vesnica si sa cutreiere pamantul fara sa poata intra in Rai sau in iad. Singurul lucru care i-a fost dat lui Jack Zgarcitul a fost o bucata de jar care sa ii lumineze pasii. Acesta a luat bucata de jar si a pus-o  intr-un dovleac pe care cica l-ar folosit pe post de felinar si in zilele noastre.
Se spune ca daca in noaptea de Halloween cureti un mar de coaja in fata unei oglinzi luminate de o lumanare ti-ar putea aparea imaginea avarului Jack. V-am cam pus pe ganduri nu....? 



Un alt mit spune ca in noaptea de Halloween spiritele persoanelor care au murit in perioada anului ce a trecut se intorc pe pamant pentru a poseda oameni putand astfel sa dobandeasca o noua viata.
Celtii in noaptea de Halloween pentru a alunga spiritele nu incalzesc locuintele tocmai pentru faptul ca nu cumva vreun spirit sa patrunda in interiorul caminului. Cred ei ca frigul alunga spiritele si le fac ca se intoarca in lumea lor. De asemene ei imbraca haine inspaimantatoare care sa corespondeze oarecum cu lumea lor. Culorile predominante acestei sarbatori sunt negru si portocaliu, negrul este culoarea mortii, a raului, a noptii si a lucrurilor malefice iar potocaliul simbolizeaza  celebrul dovleac de Halloween.










Ei bine sa stiti ca in acesta lume a spiritelor, a intunericului, a noptii daca pot spune asa copiii joaca si ei un rol important, au un obicei al lor in noaptea de Halloween si anume "Trick or Treat"(te pacalim sau ne ospatam), este un fel de "ne dati sau nu ne dati" la noi. Copiii pleaca din casa in casa sa colinde pentru a primii dulciuri. Frumos nu? Pacat ca nu se practica acest obicei si la noi. In Romania noastra in noaptea de Halloween vedetele se dezlantuie in nu stiu ce cluburi de fitze daca pot spune asa si gata a trecut si Halloweenul. Iar a doua zi ne trezim in fata micului ecran si vedem cum cutare s-a deghizat in vampiroaica sexy, cutare in gigolo si tot asa.
Sa va spun ce am gasit in timp ce ma documentam pentru materialul meu. Cica in Michigan autoritatile s-au vazut nevoite sa interzica aprinderea focului dupa ora 18 din cauza incendiilor care au a vut loc in ultimii ani in noaptea de Halloween. Ca urmare doi pompieri s-au autosesizat in legatura cu fumul care iesea din curtea unei batrane. Au sunat la usa femeii iar aceasta vazandu-i cu castile in mana le-a umplut cu bomboane iar inainte de a le inchide usa i-a intrebat "dar nu sunteti prea mari sa mergeti cu colindul?".








marți, 19 octombrie 2010




       Ma gandeam oare despre ce as putea scrie si m-am hotarat asupra a ceea ce puteti vedea si voi cititorii mei.Sper sa va surprind cu multe povesti interesante, pentru ca miturile si legendele in sine sunt transpuse in forma unor povesti transmise din generatie in generatie inca din cele mai vechi timpuri.


                 Primul si principalul mod de raspandire si circulatie a miturilor a fost viul grai.Oamenii  sunt interesati de nou, dar mai ales de povesti, de lucruri incredibile, inedite.         
                  Am creat acest blog cu scopul de a va introduce macar pentru cateva clipe intr-o lune a 
          povestilor.